Pădurea tropicală, Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Cluj-Napoca, Cluj
Realizat de Ayana Lorena și Tania Clara offline, folosind ghidul Change Architects Home Edition
Provocările identificate:
Reciclarea și lipsa terenurilor agricole sunt cele mai mari probleme ale zilelor noastre. Având în vedere că populația globului este în continuă creștere, trebuie găsite soluții ca toți să poată fi hrăniți. În unele țări, pentru a avea teren agricol, se taie pădurile. Provocarea aleasă este accea de a găsi suficient teren agricol, încât să fie hrănită întreaga populație a globului.
Soluțiile identificate:
Soluția găsită pentru a avea capaciatea de a hrăni toți oamenii planetei ar fi agricultura pe verticală. Aceasta este foarte importantă pentru că la nivel mondial stăm destul de rău cu terenul agricol. Făcând agricultură pe verticală economisim teren și favorizăm dezvoltarea faunei și vegetației. În acest sens, trebuie dezvoltate programe de finanțare la nivel mondial și campanii intens mediatizate pentru promovarea acestui mod eficient de a face agricultură.
Activitățile realizate de elevi:
Pentru economisirea spațiului în care pot fi cultivate plante s-a realizat prototipul ”Pădurea tropicală”, ce dorește să fie un exemplu de bune practici pentru o agricultură de viitor.
Modul de lucru este explicat mai departe: ”tăiem mai multe pet-uri pe lateral, facem o gaura în fundul petului și le introducem unul în altul, punem pământ în ele și cultivăm plante”.
Fiind mai multe pet-uri suprapuse, se economisește apa, în momentul în care se udă plantele, se economisește teren, deoarece se pot pune mai multe șiruri de astfel de peturi pe aceeași suprafață, pe înălțime.
Nu există un număr minim sau un număr maxim de niveluri pe care se cultivă. Asta depinde de câți oameni trebuie hrăniți.
Procesul de implementare a activităților:
Activitățile s-au desfășurat offline, pe parcursul unei săptămâni, dar activitățile le-am discutat și explicat online, pe scurt, pentru a mă asigura că toți copiii au înțeles ce au de realizat. Am ajutat copiii să se orienteze înspre o singură provocare și să se focuseze pe aceasta, să o descrie, să-i caute soluții și să construiască prototipul. Ghidul activităților a fost trimis pe Whats App pe grupul clasei, dar a fost și publicat pe Google Classroom, platforma pe care ne-am desfășurat lecțiile de când stăm acasă.
După primele trei zile, i-am lăsat să gândească și să realizeze prototipul. Mulți elevi au început proiectul, dar nu l-au finalizat toți deoarece pe final de an școlar s-au mobilizat mai greu sau nu au reușit să-și convingă apropiații să se implice în a-i ajuta. Pentru cei care au finalizat proiectul am fost extrem de plăcut surprinsă când am văzut cum s-au implicat toți membrii familiei, de la frați, părinți, până la bunici. După ce copiii au realizat prototipul, cine a dorit ne-a făcut o prezentare a proiectului și la întâlnirea online.
Competențele dezvoltate de elevi:
Elevii au învățat să se implice într-un proiect, să colaboreze cu alții pentru a duce la bun sfârșit ceea ce și-au propus, să fie consecvenți și persuasivi pentru îndeplinirea unei sarcini, și-au exersat creativitatea, imaginația, spiritul civic, abilitățile practice și capacitățile de a se proiecta într-o lume mai bună.
Planuri de viitor:
Abia aștept provocarea nivelului II și receptivitatea elevilor la aceasta.
Oportunități de îmbunătățire:
Îmi place proiectul așa cum este, îmi plac și mie și elevilor provocările, așa că nu am avea nimic de schimbat.
