Lecția lui „Dacă vrem, putem”| Povești de la simultan
- 26 iun.
- 4 min de citit
Programele AllGrow sunt construite de oameni, cu oameni și pentru oameni. În spatele unor rezultate remarcabile, întotdeauna se află un profesor, dornic să învețe mai mult, să ofere mai mult, să-și ajute elevii să crească. Tocmai de aceea, începem o serie de povești despre cadrele didactice cu care lucrăm, care mișcă un mic colț de lume, fiecare în felul său. Ne dorim ca poveștile lor să servească drept inspirație și pentru alți colegi și credem că vocile lor sunt importante.
Continuăm seria cu povestea Anei Apostolie, profesoară de limba engleză și participantă în proiectul Viitor la clasele simultane, desfășurat de Asociația All Grow, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România.

Era 2019 când Ana Apostolie s-a înscris într-un proiect destinat profesorilor sub 35 de ani. Se numea Școala – Nucleu Social și a fost prima oară când profesoara de limba engleză din Vrancea a aplicat metoda design thinking la clasă. Elevii ei au observat creșterea bullying-ului în școală și au decis să facă un filmuleț prin care să contracareze fenomenul. Ei au scris scenariul, au făcut regie, au filmat, au pus totul cap la cap, au încărcat pe YouTube și au promovat filmulețul.
La finalul proiectului, Ana a intrat în comunitatea profesorilor inovatori AllGrow și, de atunci, duce mai departe metoda design thinking în școlile din mediul rural și din urbanul mic din toată țara, alături de o echipă întreagă de profesoare care dau elevilor din timpul lor liber și care coordonează propriile proiecte.
Clasele simultane – avantaje și dezavantaje
Ideea proiectului Viitor la clasele simultane a venit chiar de la Ana, într-una dintre întâlnirile lunare ale echipei. Preda pentru al doilea an la o clasă mixtă, după ani în care predase doar la clase simple.
Mi se părea o lume îndepărtată, credeam că la simultan se învață undeva departe. Până când m-am lovit de această realitate. Am avut mai întâi clasele a V-a și a VI-a, o combinație foarte bună, pentru că cei de-a VI-a făceau lecția lor, iar cei de-a V-a erau atenți și prindeau din mers. Iar când predam la clasa a V-a, cei de-a VI-a recuperau ce n-au reușit să-și însușească anul trecut., spune profesoara.
Anul acela o așteptau, însă, elevi nu din una, nu din două, ci din cinci clase, cărora trebuia să le predea limba engleză într-o singură oră. Totuși, elevii se înțelegeau atât de bine și erau atât de organizați, încât i-au arătat cum funcționau ei și cum ar putea să aibă loc și ora de engleză. Atunci și-a dat seama că design thinking ar putea prinde rădăcini tocmai în sistemul simultan, pentru că acești elevi știau deja, din necesitate, să fie flexibili și să se adapteze rapid la activități noi.
Pentru Ana, diferențele dintre clasele simultane și cele cu care sunt obișnuiți majoritatea profesorilor sunt destul de vizibile. Dacă elevii de la o clasă simplă iau totul de-a gata și li se pare că au mult timp la dispoziție, că pot să facă orice și oricând, elevii de la simultan se adaptează foarte ușor. Trecerea de la o activitate la alta este mai ușoară, iar interesul elevilor este mai mare, pentru că știu că timpul și atenția profesorilor sunt limitate. Sensibilitatea, adaptabilitatea și interesul de a învăța sunt mult mai evidente în sistemul de predare simultană.

„Dacă vrem, putem”
Cu câteva săptămâni în urmă, când Ana și elevii ei au ajuns la pasul Reflectează, din cadrul metodei design thinking, s-au oprit și s-au uitat la toate activitățile pe care le-au implementat. Și-au dat seama că pot să identifice mai ușor o problemă din jurul lor și să se gândească împreună la soluții, că știu să lucreze în echipă fără să existe probleme și că reușesc să construiască lucruri pentru că așa își doresc ei. Dar, dincolo de asta, cea mai importantă lecție cu care au rămas elevii a fost cea a lui Dacă vrem, putem.
Elevii au făcut un afiș despre cum să protejeze mediul înconjurător, iar profesoara le-a printat imagini cu ei lucrând la proiect, pe care le-au lipit pe afiș. A ieșit ceva superb, au spus chiar și părinții care i-au văzut pe copii în timpul activității. Afișul a ajuns pe ușa de la intrare, ca să fie văzut de oricine intră în școală.
Care-i faza cu clasele simultane?
Pentru ca părinții să-și imagineze cum e să lucreze la clase simultane, ar trebui să se gândească cum este la locul lor de muncă, dacă ei ar putea face două lucruri în același timp, cu același cap. Așa este la simultan, trebuie să te împarți. Pentru că degeaba este aceeași materie, dacă sunt subiecte diferite: E ca și cum ai încerca să scrii și să citești în același timp, dar chestii diferite. Să citești o carte de bucate și să scrii o compunere la română. E greu.
Tocmai de aceea, este important ca părinții să fie aproape de școală, să fie parte din comunitate, să se intereseze de copii și să se implice în activitățile lor. Să le dea un imbold, să le dea încredere în ei și în tot ceea ce pot ei să facă.

Despre AllGrow, profesoarele inovatoare și Viitor la clasele simultane
La AllGrow, i-a plăcut că profesoarele inovatoare nu fac activități doar așa, să fie făcute. Din contră, se uită cu atenție la proiecte, verifică dacă s-au folosit toți pașii metodei, sunt implicate și serioase. Pentru că interesul principal este ca această metodă să ajungă la cât mai mulți copii.
Când se gândește la „Viitor la clasele simultane”, Ana are în minte și imaginea elevului pe care l-a văzut pentru prima oară zâmbind în timpul activităților: Mi-am zis că pentru asta nici nu mai contează cum se termină proiectul. Ne-am atins scopul.
Ana este modestă atunci când colegele spun că proiectul a pornit de la ea, dar recunoaște că îi crește inima de bucurie când aude de la participanții din acest an că elevilor le-a plăcut foarte mult. I se umple inima de bucurie să audă că ideea de la care a pornit are succes și bătaie lungă.
Ana spune că oamenii creativi și empatici, cu idei noi sunt mereu bineveniți, iar ușile comunității profesoarelor inovatoare a AllGrow sunt deschise: Pentru că vrem să facem multe lucruri și avem nevoie de idei noi. Întotdeauna avem nevoie de oameni implicați.
Ana Apostolie este unul dintre cei 25 de profesori implicați în proiectul Viitor la clasele simultane și unul dintre profesorii din nucleul echipei AllGrow.






















Comentarii