Războinici împotriva violenței, Școala Gimnazială Ulmi, Târgoviște, Dâmbovița

Violența! O întâlnim peste tot, pe stradă, la televizor, în ziare, la școală, în magazine, de multe ori acasă și începem să credem că face parte din existența noastră.

Proiectul de succes implementat în Școala Gimnazială Ulmi ,, Războinici împotriva violenței”, ca experienţă de promovare a valorilor non-violenţei s-a desfășurat prin implicarea directă a elevilor.

,, Războinici împotriva violenței” sunt elevi voluntari de aceeaşi vârstă sau mai mari care s-au implicat activ în rezolvarea conflictelor, ascultarea activă, empatie, afirmarea de sine.

S-a observat că relaţiile interpersonale aflate în dezacord s-au dezamorsat, incidenţele comportamentelor agresive s-au diminuat, episoadele de intimidare s-au rărit, s-a dezvoltat empatia cu victimele, s-a ameliorează calitatea relaţiilor interpersonale în clasă, a crescut gradul de responsabilizare a spectatorilor.

În urma medierii, experienţele au fost pozitive, de tip câştig – câştig pentru părţile aflate în conflict.

Condiţia esenţială pentru succes a fost suportul acordat de personalul didactic care asigură desfășurarea activităților proiectului:profesorul itinerant, cadrele didactice, părinţii, dar şi echipa managerială a şcolii.

În cadrul proiectului, s-au desfășurat următoarele activități:

• Participarea elevilor cu lucrări la Simpozionul Regional ,, Fii inteligent, nu fi violent”, organizat de Școala Gimnazială Ulmi

• Crearea unui spațiu antiviolență în școală, expunerea unor rezultate din activitățile desfășurate și desene

• Concursuri, competiţii sportive;

• Ştafeta antiviolenţă - schimb de experinţă între elevii școlii Ulmi și elevii școlii Viișoara în săptămâna Școala Altfel ( 22-26 mai)

Activitățile au fost realizate sub îndrumarea doamnei Andrei Adela.

Enumeră problemele identificate de elevi:

- strigă pe nume într-un anumit fel (răstit sau mieros) care deranjează, folosind un anume ton, un anumit subînţeles sau poreclele;

- pune în încurcătură în mod intenţionat sau neintenţionat (la lecţie, în afara şcolii, pe terenul de sport, la discotecă, la magazin etc.);

- loveşte, împinge, şicanează, supără (în timpul orei, pe holurile şcolii, pe terenul de sport, în activităţile extraşcolare etc.);

- bârfeşte, ignoră, exclude, etichetează persoane;şantajează, minte, înşală, intimidează;

- produce teama de a se duce la şcoală şi preferă să stea acasă sau să chiulească, să se ducă la şcoală din cauza atmosferei conflictuale de acasă;

- foloseşte un limbaj trivial şi vulgar sau păstrează tăcerea;

- face pe ceilalţi să se teamă, pentru a se simţi mai puternic;

Explică ce problemă a fost alesă să fie rezolvată și de ce.

Pornind de la analiza punctelor critice ale școlii noastre cu referire la violența școlară și de la măsurile specifice promovate de strategia naționala antiviolență, proiectul își justifică relevanța pentru nevoile grupului țintă prin următorul aspect:

- răspunde necesității implicării cât mai active a elevilor în desfășurarea de activități curriculare și extracurriculare în domeniul violenței școlare.

Proiectul își propune educarea nonviolentă a copilului astfel încât acesta să nu preia modelul comportamental violent, să nu înteleagă și să accepte violența ca pe ceva firesc, să își gestioneze propriile comportamente, să asimileze metode de relaționare nonviolente, să dezvolte și să adopte un comportament echilibrat în relațiile cu ceilalți.

Ce persoane sunt cele mai afectate de această problemă? Ce îi deranjează pe ei?

Cele mai afectate persoane de această problemă sunt elevii. La nivelul interrelaţionării elev-elev, cele mai obişnuite forme de violenţă sunt de natură emoţională: izolarea sau chiar hărţuirea colegilor mai vulnerabili, prin remarci