Eu nu mă văd făcând altceva. Poate doar dacă n-o să mai am încotro. | Povestea unei învățătoare de la simultan

Programele AllGrow sunt construite de oameni, cu oameni și pentru oameni. În spatele unor rezultate remarcabile, întotdeauna se află un profesor, dornic să învețe mai mult, să ofere mai mult, să-și ajute elevii să crească. Tocmai de aceea, începem o serie de povești despre cadrele didactice cu care lucrăm, care mișcă un mic colț de lume, fiecare în felul său. Ne dorim ca poveștile lor să servească drept inspirație și pentru alți colegi și credem că vocile lor sunt importante. 

Începem această serie cu povestea Paraschivei Flocea, participantă în proiectul Viitor la clasele simultane, desfășurat de Asociația All Grow, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România.

Paraschiva Flocea avea doar 18 ani când a devenit învățătoare. Făcuse practică la clase simple, în perioada liceului pedagogic, dar asta nu a fost suficient să o pregătească pentru un prim an în învățământ, la o clasă cu predare simultană. Avea 7 elevi de-a întâia și 9 de-a treia, iar în primele zile le aducea cât mai multe materiale de lucru, ca să se asigure că ține sub control energia elevilor dintr-o clasă atunci când trebuia să lucreze cu cealaltă. 

În copilărie, Paraschiva visa să devină „doamnă”, impresionată de învățătoarea ei de la clasă, o femeie bună și caldă, care venea mereu îmbrăcată în rochii frumoase. O învățătoare care, atunci când Paraschiva nu înțelegea cum să scrie după dictare, stătea în pauză, la colțul băncii ei, și îi explica ce să facă. Pe atunci, când se juca cu păpușile de-a școala, micuța Paraschiva nu își imagina că munca la clasă e grea. Avea să realizeze asta ani mai târziu, odată ajunsă colegă de cancelarie chiar cu învățătoarea ei. 

În cei peste opt ani petrecuți la catedră, Paraschiva a trecut prin multe: licență, masterat, cercuri pedagogice, inspecții, examene de definitivat, examene de gradul doi și întâi (pentru ultimul susținând colocviul chiar acum câteva săptămâni). Deși a predat doar la simultan, unde a avut chiar și trei clase deodată, crede că și munca la o clasă simplă poate fi dificilă, din cauza nivelului de cunoștințe al elevilor.

„Sunt elevi foarte buni, buni, slabi și medii, ceea ce implică lucrul diferențiat și aici.” 

Cum arată o zi la catedră

O zi obișnuită pentru învățătoarea din Gemenea, Suceava, începe în jur de ora 7:40, când ajunge la școală și bea o cafea alături de colegele sale profesoare, înainte de program. Orele încep la 08:00, cu clasa întâi, cu care poate face lecțiile de română și matematică până la 10:00, când ajung cei de-a patra. 

Apoi, între 10:00 și 12:00, sunt ore de științe, educație civică, desen sau joc și mișcare, adică ore pe care profesoara le poate face concomitent, fără o dificultate prea mare. La 12:00, când cei de-a întâia termină orele, Paraschiva îi pregătește, îi ajută să se îmbrace și îi scoate la părinți și la microbuz. Se întoarce apoi pentru lecțiile cu clasa a patra, cu care face română, matematică, istorie sau geografie, până la ora 14:00. 

Învățătoarea nu crede că elevii simt greutatea cu care se confruntă profesorii la simultan:

“Ei cred că doamna le știe pe toate, doamna poate să facă orice, doamna știe totul. Doamna se descurcă în orice situație. Lor nu le este greu, pentru că doamna face tot posibilul să le fie cât mai ușor.” 

Greul ar putea să apară abia în anii următori. La Gemenea, ca în multe alte sate ale României, numărul copiilor se împuținează de la un an la altul, iar învățătoarea crede că în curând elevii vor trebui să facă naveta la școala de centru, la Stulpicani. Cu toate că, spre deosebire de multe școli din țară, care au fost lăsate de izbeliște și în care profesorii depun eforturi considerabile pentru a compensa lipsa unor nevoi de bază, școala din Gemenea este modernă. Are parchet, calorifere, table interactive și table pe care scriu cu markerul, bănci noi, scaune noi. Iar elevii vin cu drag la școală. 

„Viitor la clasele simultane"

Paraschiva Flocea este unul dintre cei 25 profesori implicați în proiectul „Viitor la clasele simultane", desfășurat de Asociația All Grow, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România. Proiectul își propune să aducă design thinking, o metodă cu care AllGrow lucrează de mai bine de 8 ani în școlile din România, și în sistemul simultan, unde beneficiile utilizării acesteia pot contribui semnificativ la îmbunătățirea lecțiilor de la clasă. 

Pentru elevii din Gemenea, implicarea în proiect reprezintă o modalitate de a arăta cât de muncitori și cât de deschiși sunt. Elevii au realizat harta localității, așa cum au văzut-o ei, au identificat problemele din satul lor și au propus soluții pentru rezolvarea lor, alături de părinți. Principalele probleme pe care le-au identificat au fost lipsa unui spațiu de joacă destinat elevilor, dar și a unui dispensar în comună. 

Pe parcursul proiectului, elevii vor testa mai multe modalități prin care să poată îmbunătăți, măcar parțial, problemele identificate.